De Halloween La Chișinău pe [29-31] Octombrie 2016
Cum m-am Distrat un Weekend de Halloween La Chișinău…în 2016
Cunosc starea de spirit din Chisinau. Putin cam amara pentru clasa de mijloc, cred!
Evitand efectele de hallow pot sa zic ca fost o escapada spontana in care nu am plecat cu inima impacata, nu am fost prea decisiv! Inima era cat un purice cand am plecat! Gandeste-te ca, e ca si cum te-ai catara pe Rarau legat la ochi noaptea. Imagineaza-ti! Interesanta experienta, nu-i asa?
Aveam mai putin de o luna de cand eram venit din UK dupa niste expriente colorate care m-au lasat RECE. Taman, ca am fugit la Iasi la distractie pe weekend si am intalnit un neamt si un american care erau pusi pe distractie. Colac peste pupaza ca mai era si Hallowen, si avalansa de coruptie fresh din Romania care gemea, la o saptamana distanta in urma. Insa, la vremea respectiva aveam un scut puternic pe care inca m-am bazat, oarecum.
Mesajele sublimnale din Iasi erau evidente pentru mine.
Turistii, americanul si neamtul erau veniti in Romania ca sa experimenteze.
Americanul si neamtul, dupa fizionomie si imbracaminte m-au poreclit – Sherlock! Stranie asociere!
In fine!
I-am cules pe baieti de la CUB, din centrul Iasi-ului. Le-am aratat rapid clubul – bila8 la vremea aceea. Apoi am luat un taxi spre pub-ul din Copou – Hunter. Acolo era atmosfera studenteasca, fara fitze prea multe. Fetele dansau frumos si nu era un club unde lumea sa se afiseze cu luxuri. Am manevrat o studenta si i-am spus sa se dea la american pentru amuzamentul meu. Tipa s-a dat la capcaunul de american. A dansat un pic cu el, apoi i-a tras un mozol americanului. Cand m-am uitat la el am inceput sa rad!, ziceai ca era in 9-lea cer. Parca se dezvirginase acolo saracu. Atat de fericit l-a facut romanca , de zici ca l-a prins pe Dumnezeu de picioare. Sau a avut o experienta transcendentala. Vai de capul meu!
Am savurat cateva beri, apoi baietii, foarte cordiali amandoi mi-au propus sa mergem in Replublica Moldova. Am stat cazat vineri noapte la Hotel Unirea, sus la etajul 9. Cand am ajuns la hotel Unirea, m-am destins putin. Am inceput sa povestim cu totii despre viata, femei, afaceri, facultate si excursii. Dimineata – sambata… am servit ceva de la bucataria Hotelului. Am facut cateva glume, apoi eu eram cam indecis, practic, daca sa plec direct la Botosani sau sa merg cu ei cum le-am promis.
Inca meditam intens. Efectiv stateam si ma gandeam intens la scenariile posibile. Viata mea era pusa in joc si nu imi ardea de glume. Mai ales ca stiam foarte bine ca capitalele sunt foarte periculoase, in general vorbind.
In astfel de calatorii extravagante, tensiunea e in aer. E prietena ta. O poti simti pe deplin. Totul e excentric. Nici nu stii de unde dracu … (ra)-sare vre-un gest exotic.
Nu era vorba de oportunism exagerat. Putin imi pasa mie de avantajele sau asa zis privilegiile de moment: cazarea asigurata intr-un apartament singur in centrul Chisinaului (What the fuck!), bani de buzunar, mancarea si bautura acoperita. Eu sunt mai paranoic. Nu am incredere in nimeni si sunt contra a ceea ce nu stiu sa explorez. Adica mai sceptic cand fac ceva. Scepticismul e o trasatura tipica a barbatilor cu intuitie masculina, cei destepti de obicei.
In fine!
Ceea ce vroiau ei, ca turisti … era sa-i ajut, sa le traduc, sa le explic, sa-i indrum la distractie. sa o face lata si sa fie o experienta memorabila de neuitat… avand in vedere ca am mai fost odata pe la Chisinau in 2015. Privilegiile de mai sus mentionate nu ma incalzeau deloc.
Sambata dimineata am inchiriat o masina si i-am in goarna!
Ei, ca turisti, autentici, pareau asa, foarte foarte curiosi si entuziasmati din cale-afara de meleagurile sovietice. Eu eram mmm! Meh! Rece, proababil ca si de la vremea de afara.
Sambata am strabatut cateva cluburi mai de vaza. Am luat un taxi! Americanul fiind cam aiurit si-a uitat telefonul lui de 1000 de euro in taxi. Ne-am oprit La Placinte!
La Placinte, Tucano si Sushy Master sunt branduri tipic moldovenesti de peste Prut.
Iar dupa 10 minute soferul taxiului a venit l-a cautat pe american ca sa-i inmane telefonul. Mai intai a dat peste mine. Am vorbit cu el pe romana. Intelegea. Puteam sa-mi opresc eu telefonul. Dar nu asta era distractia pentru mine. Nu m-am lacomit la 1000 de euro. Nu asta este VISUL MEU IN VIATA! I-am spus americanului… sa-i lase un bacsis in semn de RECUNOSTINTA pentru ca taximetristul a facut un gest cam rar, si a venit sa-i dea telefonul din masina uitat pe bancheta din spate. Imi venea sa-i dau cu telefonul peste bot la american, sa-l trezesc la realitate.
Tin minte ca aveam o bancnota de 100 lei moldovenesti prin portofel si ii fluturam pe strada, iar un moldovean mi-a sugerat sa am grija de banii aia. LOL!
Duminica – baietii erau hotarati sa viziteze Transnistria. Pffff! Eram deja cu Dacia Golan peste hotare. Ajunsi la granita cu Transnistria, imi trebuia pasaport sa pot vizita, insa eu, persona, cu buletinul nu am reusit.
Era un vant puternic, o viscoala, si extrem de rece (brrrrrr!!!!) fata de Chisinau in oras. Vremea aceea tipica rece si vantul ala ma impingeau sa ma refugiez undeva spre Chisinau, spre Romania.
Transnistria nu e nici a Republicii Moldova si nici a Rusiei. E o zona tampon strategica sovietica.
Tigarile erau ieftine, transportul ieftin, bautura ieftina spre deosebire de Romania. La un pas vedeau o cladire de lux, iar peste 100 de metri te izbeai de un gard vechi lasat parloaga acolo de 60 ani. Pă câmpii!
Contrastele sunt izbitoare. Extremele sunt la moda.
Nu exista clasa de mijloc!
Oamenii in Chisinau, acolo era de 2 tipuri: Fie foarte bogati, fie foarte saraci.
Femeile sunt Modeste. Barbatii, unii, sunt foarte prietenosi, altii foarte periculosi.
O tara saracacioasa, tinuta sub papuc de mama Rusia cum zic ei, cum poate sa fie daca e tinuta in vremurile din 1900 toamna ?!
Pe de alta parte, moldovenii insa au pamanturi fertile, strugurii buni, dulciuirile si mancarurile deosebite. Am degustat cateva delicatesuri traditionale. Numai mai zic de vinuri de soi.
Mai multe nu stiu. Si nici nu vreau sa stiu.
Femeile sunt ca mobila.
Acolo cu 1000euro te-nsori pe loc! Nu iti trebuie mai mult!
Luni dimineata eram in Iasi.
Apoi am plecat spre Botosani.
Manuel TUCALIUC — Masculinist.ro
